Eticheta cafelei de specialitate sau proaspăt prăjită: cum să o descifrezi?

Salutare cafegiu curios,

Dacă ai cumpărat sau ai avut ocazia să vezi un pachet de cafea de specialitate sau proaspăt prăjită, ai observat probabil că sunt foarte multe informații prezente pe eticheta produsului.

Știu că de multe ori acestea pot fii intimidante pentru un iubitor de cafea, cu mulți termeni tehnici, specializați, varietate, spălată, uscată, note. Dar ce reprezintă aceste informatii pentru mine, te-ai putea întreba.

Așa că un articol pe această temă mi s-a părut oportun, în care să încerc să pun un pic de lumină pe informațiile de pe eticheta cafelei de specialitate sau proaspăt prăjită, astfel încât în final, tu pasionatule de cafea bună să poți alege cafeau potrivită pentru tine.

Pentru că un cafegiu informat, este un cafegiu câștigat.

Ce informații se regăsesc pe eticheta unei cafele bune?

Ca să fie foarte metodic, informațiile care trebuie neapărat să apară pe eticheta unei cafele de specialitate sau prospăt prăjită se împart în 3 mari categorii: sursa cafelei, procesarea / originea cafelei și prăjirea cafelei.

Trasabilitatea totală a cafelei este idealul spre care să tinzi atunci când vine vorba de cafea bună, pentru că aceasta susține standardul de calitate al cafelei cumpărate.

Sursa cafelei

Aici o să regăsești informații privind țara de origine – Nicaragua, Guatemala, Kenia, Brazilia etc – un prim indiciu privind gustul cafelei.

Cafeaua din Kenia este mai citrică, Guatemala mai fructată, Brazilia mai ciocolatie și tot așa, fiecare origine are o trăsătură distinctă de gust. Dacă tu consumi cafeaua preponderent cu lapte, o cafea cu trăsături ciocolatii o să se potrivească foarte bine.

Invers, dacă savurezi cafeaua fără lapte, atunci plaja de alegeri este infinită, în funcție de cum vrei să o prepari.

Fără zahăr este de la sine înțeles 🙂

Alte informații privind sursa cafelei sunt: Ferma de unde provine cafeaua, Regiunea din țara respectivă, unde a fost cultivată cafeaua și altitudinea la care a crescut cafeaua.

Unele prăjitorii de cafea mai menționează aici și perioada în care a fost recoltată cafeaua respectivă. Pentru că, dau un exemplu, dacă cafeaua a fost prăjită ieri, dar a fost recoltată acum 4 ani, ea nu este atât de proaspătă pe cât ai crede, chiar dacă a fost depozitată corespunzător.

Procesarea și originea cafelei

Aici o să regăsești varietatea cafelei recoltate și metoda de procesare folosită de fermier, iar la unele cafele de specialitate o să regăsim pe ambalaj și punctajul obținut la degustarea SCA (Specialty Coffee Association), care certifică standardul de specialty coffee al cafelei respective.

Varietatea cafelei e asemănătoare daca vrei, cu ce găsim în vin, unde găsim mai multe soiuri precum Chardonnay, Pinot, Zinfandel, Merlot, și așa mai departe.

Dacă vorbim de cafea bună, vorbim de cafea arabica, care este specia (deși am vazut că a apărut și specialty robusta), iar specia arabica are mai multe varietăți, în funcție și de țara de origine sau zona geografică.

Kenya are celebra SL28, Catuai în America Latină, Java în Indonezia etc, iar lista continuă cu multe alte varietăți, printre cele mai cunoscute numărându-se Typica, Bourbon, Cattura, Catimor, celebra și foarte scumpa Geisha, plus multe, multe alte varietăți și hibrizi.

Iar în pachetele de cafea poți întâni fie o singură varietate, fie mixuri de două, sau chiar mai multe astfel de varietăți.

De metodele de procesare a cafelei am mai discutat, pot fi în mare trei posibilități, procesare prin spălare, natural sau honey.

Prelucrarea prin spălare accentuează prin fermentare latura citrică a cafelei și îi potențeză aciditatea, având ca rezultat în ceașcă o cafea foarte vioaie.

Prelucrarea naturală, presupune uscarea la soare, pe asfalt sau direct pe pământ a boabelor de cafea cât timp sunt încă în interiorul cireșei de cafea.

Această metodă cere multă iscusință din partea fermierilor, pentru a genera constant o cafea de cea mai înaltă calitate, dar dacă este făcută cum trebuie, dă naștere unei cafele foarte dulci, având darul de amplifica zaharurile prezente în bobul de cafea.

Metoda de procesare honey este favorita mea, și este cea mai interesantă din puntul meu de vedere. Bobul de cafea, după ce este scos din cireașa sa, are un strat de mucilagiu, similar ca textură cu mierea.

În funcție de cât din acest strat decide fermierul să lase pe bob, vorbim de Black, Red sau Yellow honey. Iar în gust, cafeaua procesată astfel va fi un pic mai domolă în aciditate față de cafeaua spălată, dar cu mai multă corpolență, o dulceață mai evidentă și un gust mai clar și echilibrat decât la boabele procesate natural.

Prăjirea cafelei

Aici găsim detalii oferite de cel care a prăjit cafeaua. Informații foarte importante precum, data prăjirii cafelei, gradul de prăjire și notele dezoltate de cafea.

Data prăjirii rămâne însă cea mai importantă informație. Pentru rezultate optime, prăjitoriile de cafea recomandă să începi să consumi cafeaua după o săptămână de la data prăjirii (când cafeaua devine mai stabilă din punct de vedere eliminare CO2) și să o consumi în maxim o lună de la prăjire.

Marea majoritate a prăjitoriilor artizanale prăjesc cafeaua mediu sau omniroast, în stilul third wave coffee, tocmai pentru pune în evidență abundența de arome a cafelei de specialitate și pentru a limita notele amare sau arse ale cafelei prăjite intens. Asta înseamnă că poți prepara cafeaua pe orice aparat îți dorești.

Dar o să regăsești în funcție de prăjitorie, la grad de prăjire și denumirile Filtru/Espresso, sau Ușor/Mediu.

Regula generală de orientare aici este că, pentru cafea pe care o prepari la Filtru ea să fie prăjită ușor, pentru că timpul de preparare este de obicei mai mare (2-3 minute), pe când la espresso cafeaua este prăjită mediu pentru că timpul de preparare este foarte scurt (25-30 secunde).

Notele dezvoltate sunt indicii generale pentru gustul pe care urmează să îl regăsești în ceașcă. Acum în funcție de papilele gustative ale fiecăruia, poți regăsi mai multe sau mai puține din notele ce se regăsesc pe etichetă :).